×

Ce spun cercetările despre alimentele ultraprocesate?

Ce spun cercetările despre alimentele ultraprocesate?
Getting your Trinity Audio player ready...

Campaniile pentru o alimentație sănătoasă susțin că alimentele ultraprocesate reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică și trebuie să fie mai bine definite și reglementate. Produsele ultraprocesate, cum ar fi gustările ambalate, băuturile carbogazoase și alimentele gata preparate, sunt criticate pentru conținutul ridicat de zahăr, sare și grăsimi saturate, fiind concepute astfel încât să stimuleze apetitul și consumul excesiv.

Cu toate acestea, atunci când oficialii americani s-au reunit în octombrie 2024 pentru a actualiza ghidurile dietetice, alimentele ultraprocesate nu au fost menționate în mod explicit, fapt ce a generat discuții aprinse între cercetători și opinia publică.

Studiile recente sugerează că există o legătură între consumul crescut de alimente ultraprocesate și afecțiuni precum obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare și chiar demența. Spre exemplu, cercetarea condusă de Kevin Hall în 2019 a evidențiat că persoanele care consumă alimente ultraprocesate tind să ingereze, în medie, cu 500 kcal mai mult pe zi și să câștige în greutate în mod semnificativ mai repede comparativ cu cei care consumă alimente minim procesate.

În pofida acestor dovezi, există controverse privind definiția exactă a alimentelor ultraprocesate și mecanismele prin care acestea afectează sănătatea. Christopher Gardner, cercetător nutriționist la Universitatea Stanford, consideră că multe dintre problemele asociate alimentelor ultraprocesate sunt deja acoperite de recomandările nutriționale existente, care se concentrează pe limitarea consumului de zahăr adăugat și grăsimi saturate. Potrivit lui Gardner, neclaritatea definiției acestor alimente complică adoptarea unor politici coerente la nivel global.

Totuși, anumite țări precum Brazilia, Chile și Mexic au implementat deja măsuri stricte pentru limitarea consumului de alimente ultraprocesate. De exemplu, ghidurile alimentare braziliene recomandă evitarea totală a acestor alimente, iar în Chile și Mexic au fost introduse etichete de avertizare pe produsele cu conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi.

Specialiști precum Mingyang Song de la Universitatea Harvard subliniază importanța diferențierii alimentelor ultraprocesate de cele minim procesate, având în vedere că primele sunt adesea modificate chimic și au o densitate calorică mult mai mare. Alimente aparent sănătoase, precum anumite tipuri de pâine sau iaurturi, pot intra și ele în categoria produselor ultraprocesate, având efecte negative similare asupra sănătății.

Există și opinii care îndeamnă la precauție în adoptarea unor măsuri drastice fără suficiente dovezi științifice clare. Walter Willett, epidemiolog nutrițional la Harvard, afirmă că accentul ar trebui să cadă pe controlul ingredientelor deja identificate ca nocive (zahăr, sare, grăsimi saturate), mai degrabă decât pe o categorie vag definită precum alimentele ultraprocesate.

În concluzie, în timp ce dovezile indică posibile riscuri serioase ale alimentelor ultraprocesate asupra sănătății, cercetările continuă să analizeze mecanismele precise implicate, iar dezbaterile asupra politicilor alimentare rămân intense. Soluțiile viitoare ar putea implica atât clarificarea conceptului de „aliment ultraprocesat”, cât și implementarea unor strategii concrete de reducere a impactului negativ al acestora asupra sănătății publice.


Descoperă mai multe la Radio Clasic FM

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Ultimele articole

Descoperă mai multe la Radio Clasic FM

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura