Creierul în apropierea morții: descoperiri uimitoare
Cercetătorii în neuroștiințe au monitorizat activitatea creierului uman în timpul morții și au identificat modele ritmice de unde cerebrale care apar în apropierea momentului decesului și care sunt similare cu cele întâlnite în timpul visării, evocării memoriei și meditației. Un studiu recent publicat în Frontiers oferă o perspectivă nouă asupra unui posibil rol de organizare a creierului în timpul morții și sugerează o explicație pentru fenomenul rememorării vieții în experiențele din apropierea morții.
Imaginează-ți că revii asupra întregii tale viațe în doar câteva secunde. Ca un fulger, te afli în afara corpului tău, privind momentele memorabile prin care ai trecut. Acest proces, cunoscut sub numele de „rememorarea vieții”, poate fi asemănător cu ceea ce se întâmplă într-o experiență din apropierea morții. Ce se petrece în creierul tău în timpul acestor experiențe și după deces sunt întrebări care au stârnit curiozitatea neuroștiinței de-a lungul secolelor. Un nou studiu publicat în Frontiers, Neuroștiințele Îmbătrânirii Sursa sugerează că, creierul poate rămâne activ și coerent în timpul și chiar după tranziția către moarte, fiind programat să conducă întreaga experiență.
Atunci când un pacient în vârstă de 87 de ani a dezvoltat epilepsie, Dr. Raul Vicente de la Universitatea din Tartu, Estonia, împreună cu colegii săi, au utilizat electroencefalografia continuă (EEG) pentru a detecta convulsiile și a trata pacientul. În timpul acestor înregistrări, pacientul a suferit un atac de cord și a decedat. Acest eveniment neașteptat a oferit oportunitatea cercetătorilor de a înregistra pentru prima dată activitatea creierului uman în timpul morții.
Momentul precis al sfârșitului vieții devine neclar
„Am monitorizat activitatea cerebrală timp de 900 de secunde în jurul momentului decesului și ne-am concentrat în mod special asupra a ceea ce s-a întâmplat în cele 30 de secunde înainte și după încetarea bătăilor inimii”, a explicat Dr. Ajmal Zemmar, un neurochirurg de la Universitatea din Louisville, SUA, care a coordonat studiul. „Am observat schimbări atât înainte, cât și după încetarea funcționării inimii, într-un anumit tip de oscilații neuronale, denumite oscilații gamma, dar și în altele, cum ar fi oscilațiile delta, theta, alfa și beta.” Oscilațiile cerebrale (cunoscute și sub numele de „unde cerebrale”) reprezintă modele de activitate ritmică a creierului, prezente în mod normal în creierele umane vii. Diversele tipuri de oscilații, inclusiv cele gamma, sunt implicate în funcții cognitive superioare, cum ar fi concentrarea, visarea, meditația, evocarea memoriei, procesarea informațiilor și percepția conștientă, la fel ca cele asociate cu retrăirea amintirilor. „Prin generarea oscilațiilor implicate în evocarea memoriei, creierul ar putea realiza o ultimă rememorare a evenimentelor importante din viață chiar înaintea morții, similar cu cele raportate în experiențele din apropierea morții”, a sugerat Zemmar. „Aceste descoperiri contestă înțelegerea noastră despre momentul precis al sfârșitului vieții și ridică întrebări importante ulterioare, cum ar fi cele legate de momentul donării de organe.”
O perspectivă optimistă
Deși acest studiu este primul de acest fel care monitorizează activitatea cerebrală în timpul procesului de moarte la oameni, schimbări similare în oscilațiile gamma au fost observate anterior la șoareci ținuți în medii controlate. Acest lucru sugerează că, în timpul morții, creierul poate iniția și executa un răspuns biologic care ar putea fi conservat în diferite specii.
Cu toate acestea, aceste măsurători se bazează pe un singur caz și provin din creierul unui pacient care suferise leziuni, convulsii și umflături, ceea ce complică interpretarea datelor. Cu toate acestea, Zemmar intenționează să investigheze mai multe cazuri și consideră aceste rezultate o sursă de speranță. „Ca neurochirurg, uneori mă confrunt cu pierderi. Este incredibil de dificil să transmit veștile despre moarte membrilor disperați ai familiei”, a mărturisit el. „Ceea ce am putea învăța din această cercetare este că, chiar și atunci când cei dragi ai noștri au ochii închiși și sunt gata să ne părăsească pentru a se odihni, creierul lor ar putea retrăi unele dintre cele mai frumoase momente pe care le-au trăit în viața lor.”
