Ce arată știința
Adrian Ward, psiholog la Universitatea din Texas din Austin, își amintește cu uimire perioada când conducea cu încredere prin Austin, Texas, timp de nouă ani. Totul s-a schimbat brusc în noiembrie, când telefonul său a început să dea erori și aplicația Apple Maps a încetat să funcționeze, lăsându-l incapabil să ajungă la casa unui prieten. „Pur și simplu apasam pe hartă și urma indicațiile, fără să-mi folosesc memoria pentru a-mi aminti traseul”, spune Ward, reflectând asupra dependenței tot mai mari de tehnologie.
Această experiență personală reflectă o temă frecvent discutată în ultimii ani: ideea că Internetul, împreună cu noile tehnologii și inteligența artificială (AI), ar putea eroda capacitatea noastră de a memora informații, fenomen adesea denumit „amnezie digitală” sau „brain rot”. Conform unor studii, oamenii par să se bazeze tot mai mult pe dispozitivele digitale ca pe o extensie a memoriei lor, ceea ce duce la un fenomen cunoscut sub numele de „efectul Google”.
Efectul Google și descărcarea cognitivă
Studiile inițiale, precum cel realizat de Betsy Sparrow în 2011, au evidențiat faptul că atunci când oamenii știu că informația poate fi accesată oricând online, ei sunt mai puțin motivați să o rețină în memorie. Experimentul a demonstrat că participanții, atunci când aveau posibilitatea de a salva notele pe un computer, își aminteau mai puțin conținutul, concentrându-se mai mult pe locația fișierului în care era salvată informația.
Acest proces de „descărcare cognitivă” – folosirea tehnologiei pentru a scăpa de povara reținerii informațiilor – este susținut și de alte cercetări. Un studiu efectuat cu ajutorul unui simulator de condus a arătat că participanții care navigaseră cu ajutorul unui GPS aveau dificultăți majore în a reaminti traseul ulterior, comparativ cu cei care au condus fără asistență tehnologică. Aceste rezultate indică faptul că, deși tehnologia ne eliberează capacitatea mentală pentru alte activități, ea poate afecta negativ anumite tipuri de memorie, cum ar fi memoria spațială sau reamintirea detaliilor specifice.
Rolul inteligenței artificiale
Revoluția AI, ilustrată de instrumente precum ChatGPT, aduce noi întrebări despre cum ar putea influența învățarea și memoria. Spre deosebire de căutările tradiționale pe Google, AI-ul poate genera rezumate și răspunsuri sintetice, ceea ce ar putea conduce la o senzație de familiaritate falsă cu informația. Andrew Hoskins, cercetător la Universitatea din Edinburgh, avertizează că astfel de tehnologii pot „reasambla” amintiri sau informații din trecut, generând false amintiri care par reale.
Elizabeth Marsh, cercetătoare în domeniul memoriei la Universitatea Duke, subliniază că, deși unele studii arată efecte negative ale tehnologiei asupra memoriei, nu există dovezi concludente că aceste tehnologii provoacă o deteriorare generală a capacității de a memora. „Ceea ce se întâmplă este că o parte din cunoștințele noastre este stocată extern – pe dispozitivele noastre digitale – și, uneori, asta ne dă o încredere falsă în propria memorie”, afirmă ea.
Priming-ul și supraconfidența memoriei
Alte experimente au demonstrat că, atunci când utilizatorii caută informații online, ei dezvoltă un sentiment de familiaritate cu conținutul, chiar înainte de a-l citi cu atenție. Acest efect de „priming” poate face ca utilizatorii să creadă că dețin informația în memorie, deși, în realitate, se bazează pe o sursă externă. Studiile lui Ward au arătat că persoanele care folosesc frecvent Google tind să aibă o supraconfidență în propria lor memorie, lucru care le poate conduce la surprindere atunci când se confruntă ulterior cu goluri de informații.
În ansamblu, cercetările sugerează că tehnologiile moderne – de la GPS-uri la căutări pe Internet și acum la inteligența artificială – influențează modul în care reținem și accesăm informațiile. Deși aceste efecte pot fi observate la nivelul unor sarcini specifice, cum ar fi reamintirea traseelor sau a detaliilor trivia, nu există dovezi că întregul sistem de memorie umană este compromis. Mai degrabă, ceea ce observăm este o adaptare a creierului uman, care externalizează anumite funcții pentru a economisi resurse cognitive pentru alte activități.
Într-o lume tot mai digitalizată, este esențial să înțelegem aceste schimbări și să ne adaptăm stilurile de învățare și memorare pentru a beneficia pe deplin de tehnologie, fără a ne pierde abilitățile fundamentale de memorie. Astfel, în loc să ne temem de „amnezia digitală”, ar trebui să privim aceste evoluții ca pe o oportunitate de a redefini modul în care interacționăm cu informația și de a dezvolta strategii noi de învățare și reținere adaptate epocii digitale.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
