Cum ne afectează stresul sănătatea și cum ne poate ajuta știința?

Stresul cronic a devenit o amenințare tot mai mare pentru sănătatea oamenilor din întreaga lume. Cercetările recente evidențiază faptul că stresul persistent contribuie semnificativ la apariția unor boli grave precum afecțiunile cardiace, cancerul, accidentul vascular cerebral, tulburările respiratorii și chiar suicidul. În unele cazuri, stresul este factorul declanșator al unor boli, în timp ce în altele accelerează evoluția acestora sau încurajează comportamente nesănătoase care favorizează dezvoltarea unor afecțiuni cronice.

George Slavich, psiholog clinician la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), explică modul în care stresul poate influența profund sănătatea. El însuși a trecut printr-un episod traumatic când și-a pierdut tatăl subit, imediat după o seară plină de bucurie petrecută împreună. Slavich mărturisește că, în ciuda experienței sale profesionale, stresul pe care îl resimțea în acel moment nu a fost evaluat corespunzător de medicul său. „Dacă stresul nu este evaluat, atunci nu poate fi gestionat eficient,” avertizează Slavich, subliniind o discrepanță majoră între efectele dovedite ale stresului asupra organismului și atenția limitată acordată acestui factor în practica clinică actuală.

David Almeida, psiholog la Universitatea de Stat din Pennsylvania, observă că nivelurile globale de stres au crescut semnificativ în perioadele recente, cum ar fi criza economică din 2007-2009 și pandemia de COVID-19. Aceste evenimente au amplificat incertitudinea în societate, crescând sensibilitatea oamenilor la stresori care altădată păreau minori, precum blocajele în trafic sau dificultățile cotidiene.

Totuși, conștientizarea stresului nu implică automat și o gestionare adecvată a acestuia. Mulți pacienți se confruntă cu bariere majore în accesarea soluțiilor recomandate, cum ar fi schimbarea locului de muncă stresant, terapia psihologică sau adoptarea unui stil de viață sănătos. În plus, unii oameni văd stresul ca pe o dovadă a eficienței personale, purtându-l ca pe o „insignă de onoare”.

Slavich, Almeida și alți cercetători încearcă să transforme modul în care stresul este înțeles și tratat. Noile instrumente de evaluare și progresele științifice recente permit identificarea momentului în care stresul pozitiv devine dăunător și dezvoltarea unor intervenții personalizate eficiente. Astfel, o mai bună înțelegere a mecanismelor stresului ar putea transforma radical sistemul de sănătate, oferind medicilor instrumentele necesare pentru a preveni efectele negative pe termen lung ale acestuia asupra pacienților.

Sursa : Lynne Peeples, articol „Stress is wrecking your health: how can science help?”, Nature