Streamuri Radio Clasic
Autentifică-te sau creează un cont pentru streamurile premium.
Știință
Descoperirea celulelor „bubble wrap”
Știință
Oprea Daniela
Oprea Daniela

Descoperirea celulelor „bubble wrap”

Adauga-ne ca sursa preferata in Google

O nouă clasă de celule, denumite lipocartilaj, explică de ce urechile și nasul sunt moi și flexibile, oferind în același timp sprijin structural. Descoperirea acestor celule a fost detaliată pentru prima dată într-un studiu publicat în revista Science, o descoperire rară și captivantă care aduce noi perspective asupra biologiei țesuturilor.

Ce sunt celulele lipocartilaj?

Aceste celule, comparate cu un „bubble wrap” datorită structurii lor unice, au fost observate încă din 1857, când zoologul german Franz von Leydig a remarcat prezența unor celule mari și bogate în lipide în țesutul cartilaginos al urechii șobolanului. Cu toate acestea, abia acum ele au fost complet caracterizate, marcând un pas important în înțelegerea lor.

„Descoperirea unui nou tip de celulă nu se întâmplă des,” afirmă Markéta Kaucká, biolog evolutiv-dezvoltamental la Institutul Max Planck pentru Biologie Evolutivă din Plön, Germania.

Diferențe față de alte celule

Spre deosebire de celulele clasice ale cartilajului, numite condrocite, celulele lipocartilaj conțin structuri intracelulare mari, numite vacuole, pline cu lipide. Aceste vacuole conferă celulelor un aspect distinct de „perle iridescente” atunci când sunt privite la microscop.

Cercetătorii conduși de Maksim Plikus, biolog celular la Universitatea din California, Irvine, au observat că lipocartilajul nu are o funcție metabolică, spre deosebire de celulele grase clasice, care joacă un rol central în metabolism. De exemplu, atunci când șoarecii au fost hrăniți cu o dietă săracă în calorii sau bogată în grăsimi, dimensiunea celulelor lipocartilaj a rămas constantă – un comportament diferit de cel al celulelor adipoase, care se micșorează sau se măresc în funcție de dieta consumată.

Rol în flexibilitatea cartilajului

Studiul a arătat că aceste celule contribuie la reducerea rigidității țesutului cartilaginos. Spre deosebire de condrocite, care oferă structură prin producerea unei matrice extracelulare dense, celulele lipocartilaj funcționează precum un „bubble wrap”, folosind rezervoare mari de lipide pentru a amortiza și proteja țesuturile.

„Ideea că poți regla rigiditatea țesutului controlând structurile din interiorul celulei, mai degrabă decât matricea extracelulară, este una nouă și interesantă,” spune Paul Janmey, biofizician la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania.

Implicații și perspective

Această descoperire are un rol important pentru înțelegerea biomecanicii cartilajului și ar putea avea aplicații practice în medicină și bioinginerie. Posibilitatea de a cultiva celule lipocartilaj din celule stem umane poate contribui la dezvoltarea unor metode practice pentru  regenerarea țesuturilor și tratarea unor afecțiuni care implică pierderea flexibilității cartilajelor.

Descoperirea celulelor lipocartilaj aduce o nouă perspectivă asupra modului în care structurile moleculare unice pot influența funcționalitatea țesuturilor și reprezintă un pas înainte în înțelegerea complexității corpului uman.


Descoperă mai multe la Radio Clasic

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Știință acum 1 an

Cum ne afectează stresul sănătatea și cum ne poate ajuta știința?

Stresul cronic a devenit o amenințare tot mai mare pentru sănătatea oamenilor din întreaga...

Știință acum 1 an

Ce spun cercetările despre alimentele ultraprocesate?

Campaniile pentru o alimentație sănătoasă susțin că alimentele ultraprocesate reprezintă o amenințare majoră pentru...

Știință acum 1 an

Animalele cu „super-puteri de vindecare” oferă speranță pentru tratarea oamenilor

De la viermi marini la pești-zebră și șopârle verzi, o gamă largă de creaturi...

Știință acum 1 an

De ce unii oameni pot dormi doar 4 ore și se simt grozav

În timp ce majoritatea oamenilor au nevoie de aproximativ opt ore de somn pentru...

Știință acum 1 an

Inteligența artificială poate detecta bolile ascultând vocea umană

Vocea umană ar putea deveni, cu ajutorul inteligenței artificiale (IA), un biomarker pentru detectarea...

Știință acum 1 an

Mirosurile spațiului  Cosmic

Călătoria Olfactivă a Universului Jupiter, cel mai mare planetă din sistemul nostru solar, nu...

Știință acum 1 an

Microbii: aliații invizibili care ar putea salva planeta

 O perspectivă revoluționară din cartea „Thinking Small and Large” de Peter Forbes Într-o lume...

Știință acum 1 an

Primul transplant de vezică urinară realizat cu succes în lume

O echipă de chirurgi din California de Sud a realizat cu succes primul transplant...

Știință acum 1 an

Inteligența artificială, mai convingătoare decât oamenii în dezbaterile online

Chatboții sunt mai persuasivi decât oamenii în dezbaterile online — mai ales atunci când...

Știință acum 1 an

Poluarea aerului afectează sănătatea creierului

Știm deja că poluarea aerului face rău plămânilor și inimii, dar știai că poate...

Știință acum 1 an

O terapie cu bacterii vii aduce speranță pacienților cu fibromialgie

Ce a început ca o simplă durere de spate s-a transformat, pentru Rina Green,...

Știință acum 1 an

Necunoscuta genetică din experimentele lui Mendel cu mazărea, a fost în sfârșit rezolvară

Un capitol fascinant din istoria geneticii a primit o completare esențială: cercetătorii au identificat...

Știință acum 1 an

Adolescenții care dorm mai mult și merg la culcare devreme au creiere mai agere

Un somn de calitate, cu ore de culcare mai devreme și durată mai lungă,...

Știință acum 1 an

Olo- o nouă culoare percepută pentru prima dată de ochiul uman

„Olo” – nuanța imposibilă devine realitate Cercetătorii au reușit să aducă în fața ochilor...

Știință acum 1 an

Si planetele se sinucid!?

Un nou mod surprinzător prin care planetele își găsesc sfârșitul: Plonjând în propriile stele...

Știință acum 1 an

Speranță pentru insomniaci

 Se întrevad noi tratamente pentru cei care suferă de insomnie cronică Miranda, o tânără...

Știință acum 1 an

Cercetătorii în inteligență artificială sunt optimiști privind viitorul AI

Un nou sondaj realizat pe un eșantion de 4.260 de cercetători în domeniul inteligenței...

Știință acum 1 an

Ce este conștiința?

Cum controlează creierul conștiința? Rolul esențial al talamusului în percepția conștientă Într-o lume în...

Știință acum 2 ani

Traumele și impactul genetic?

Poate fi moștenită trauma provocată de violență? Un nou studiu sugerează că da Un...

Știință acum 2 ani

Cutremurul ,,supershear,, din Myanmar a fost o raritate seismică

Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit Myanmar pe 28 martie, provocând moartea...

Știință acum 2 ani

Efectul telefoanelor inteligente și a rețelelor sociale asupra adolescenților

Utilizarea telefonului mobil și a rețelelor sociale de către adolescenți: impactul asupra sănătății și...

Știință acum 2 ani

Un nou antibiotic contra bacteriilor rezistente este supus testelor

Au trecut aproape trei decenii de când o nouă clasă de antibiotice a fost...

Știință acum 2 ani

De ce femeile sunt mai afectate de Alzheimer decât bărbați

Menopauza și riscul de Alzheimer: o conexiune complexă Apariția bolii Alzheimer este influențată de...

Știință acum 2 ani

În timpul maratonului creierul consumă mielină

Mielina: Surprinzătoarea sursă de energie a creierului pentru maratoniști Un studiu recent publicat în...

Descoperă mai multe la Radio Clasic

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura