Expoziţia „Kiseleff nr. 1. De 110 ani, oraşul creşte în jurul lui!”

Expoziţia temporară „Kiseleff nr. 1. De 110 ani, oraşul creşte în jurul lui!” va fi vernisată joi la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

„Expoziţia propusă de Muzeul Naţional de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ ne va purta printr-o călătorie imaginară în timp, în care vom descoperi, cu ajutorul fotografiilor, al documentelor, dar şi al obiectelor, diferitele momente prin care a trecut clădirea muzeului în cei 110 ani de existenţă. Atracţia principală a expoziţiei va fi reprezentată de una dintre himerele originale care ornau cornişa muzeului, dar mai ales de o reconstituire a grupului alegoric ‘Ştiinţa Zoologiei’„, se arată într-un comunicat al organizatorilor.

La evenimentul inaugural vor fi prezenţi prof. dr. Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor şi prof. univ. Ioan Opriş.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 14 octombrie.

Clădirea inaugurată pe 24 mai 1908 în prezenţa Regelui Carol I, a principelui Ferdinand şi a principesei Maria, dar şi a unei numeroase asistenţe alcătuite din personalităţi marcante ale culturii româneşti reprezenta primul edificiu din Regatul României realizat pentru a fi muzeu, precizează comunicatul citat.

Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi a fost întemeiat în 1834 şi a fost adăpostit iniţial în clădirea Colegiului „Sfântul Sava”. În anul 1893, Grigore Antipa a fost numit la conducerea Secţiei de Zoologie a Muzeului de Istorie Naturală şi Antichităţi, pe când aceasta se afla în aripa dreaptă a Palatului Universităţii din Bucureşti. Peste numai un an, colecţiile de zoologie au fost mutate într-o casă particulară închiriată de statul român pe strada Polonă nr. 19. Noul director a depus un efort susţinut şi, doar în câţiva ani, a reuşit prin expediţii, achiziţii şi donaţii să realizeze un muzeu cu 10 săli, care era vizitat cu „adevărată aviditate” de către public. În anul 1903, Grigore Antipa prezenta Regelui Carol I şi prim-ministrului Dimitrie Sturdza un memoriu în care solicita construirea unui local special pentru a instala colecţiile adunate şi pentru a organiza în el un „Muzeu de Istorie Naturală cu toate secţiile care îi aparţin şi demn de Capitala Ţării”.

Eforturile lui Grigore Antipa sunt încununate de succes, iar Guvernul alocă suma de 350.000 lei pentru făurirea muzeului. Proiectul construcţiei a fost încredinţat inginerului Mihail Roco, iar faţadele noii clădiri au fost desenate de cunoscutul arhitect Grigore Cerkez. În timpul lucrărilor, Spiru Haret îi sugerează lui Grigore Antipa ca frontonul clădirii să fie decorat cu un grup statuar care să reprezinte ştiinţa.

Lucrarea avea să fie încredinţată sculptorului Dimitrie Paciurea şi, doi ani mai târziu, grupul alegoric numit „Ştiinţa Zoologiei” împodobea frontonul clădirii, în timp ce, deasupra sa, un vultur scruta orizonturile ajutat de două himere care flancau lateralele edificiului.

Cutremurul din noiembrie 1940 a dislocat frumoasa alegorie a lui Paciurea, astfel încât a fost nevoie să se decidă demontarea sculpturii care ameninţa să cadă şi să pună astfel în pericol viaţa vizitatorilor. Astăzi, doar fotografiile vechi ale clădirii ne mai amintesc de remarcabila operă de artă.

„Acest institut va fi o mare valoare pentru cultura poporului şi pentru învăţământul superior… În acest muzeu, pe lângă cultura ştiinţei se face şi cultura naţională” sunt cuvintele rostite de Regele Carol I la inaugurarea noii clădiri din Şoseaua Kiseleff nr. 1, clădire devenită simbol al zoologiei şi muzeografiei de istorie naturală, simbol al oraşului care de 110 ani creşte în jurul său, se mai arată în comunicatul Muzeului Antipa