Impactul singurătății asupra sănătății
Noi cercetări dezvăluie mecanismele biologice ale afecțiunilor produse de singurătate
Singurătatea a fost de mult timp asociată cu problemele de sănătate, dar cercetări recente aduc informații noi despre această relație complexă. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge și Universitatea Fudan a identificat un mecanism biologic care conectează singurătatea de diferite boli și mortalitate, arătând implicațiile grave ale izolării sociale asupra sănătății.
Deși se știe că starea de sănătate precară poate duce la singurătate, există dovezi că singurătatea înseți contribuie la deteriorarea sănătății. Noul studiu arată că singurătatea poate influența nivelurile unor proteine specifice din organism, multe dintre acestea fiind asociate cu inflamații, răspunsuri imune și procese metabolice. Aceste descoperiri au fost publicate în jurnalul Nature.
Descifrarea mecanismului
Folosind date de la peste 42.000 de participanți din proiectul UK Biobank, cercetătorii au comparat nivelurile de proteine din sângele persoanelor care au raportat izolare socială (9,3%) și singurătate (6,4%) cu cele ale persoanelor care nu au raportat astfel de stări. După ajustarea pentru variabile precum vârsta, sexul, nivelul de educație, fumatul și consumul de alcool, echipa a identificat 175 de proteine legate de izolarea socială și 26 asociate cu singurătatea. Majoritatea acestor proteine au fost găsite la niveluri crescute în cazul persoanelor afectate de singurătate sau izolare.
Dr. Chun Shen, autorul principal al studiului de la Universitatea Fudan, a menționat că aproximativ 90% dintre aceste proteine sunt legate de riscul de mortalitate, în timp ce jumătate sunt asociate cu boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și accident vascular cerebral. Mai mult, cinci proteine specifice au fost identificate ca fiind influențate de singurătate, patru dintre ele având legătură cu regiuni cerebrale implicate în procesarea emoțiilor și interacțiunilor sociale.
„Am descoperit că aceste proteine explică parțial asocierea dintre singurătate și boli precum afecțiunile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale”, a explicat Shen. Una dintre aceste proteine, cunoscută sub numele de ADM, a fost deosebit de remarcabilă, contribuind cu aproximativ 7,5% la legătura dintre singurătate și riscul pentru patru boli majore și mortalitate.
Implicații globale
Profesor Barbara Sahakian, coautoare a studiului, a subliniat importanța abordării singurătății ca problemă de sănătate publică. „Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut izolarea socială și singurătatea ca probleme globale majore”, a spus ea. „Este esențial ca oamenii să rămână conectați pentru bunăstarea lor mentală, emoțională și fizică.”
Profesor Marko Elovainio de la Universitatea din Helsinki, care nu a fost implicat în studiu, a apreciat cercetarea pentru avansarea înțelegerii mecanismelor biologice din spatele singurătății. Totuși, el a subliniat că factorii comportamentali, precum consumul excesiv de alcool și activitatea fizică redusă, ar putea juca un rol mai semnificativ în impactul asupra sănătății cauzat de singurătate.
„Reducerea riscurilor pentru sănătate legate de singurătate prin măsuri sociale este o provocare urgentă”, a spus Elovainio. „Abordarea comportamentelor ar putea fi mai eficientă și mai ușor de implementat decât focalizarea exclusivă pe schimbările la nivel de proteine.”
Studiul subliniază necesitatea urgentă de inițiative de sănătate publică pentru a combate singurătatea și a promova conexiunile sociale. Recunoașterea singurătății ca o problemă de sănătate ar putea deschide calea pentru intervenții menite să reducă impactul său asupra sănătății fizice și mentale. Prin consolidarea legăturilor sociale și promovarea unui stil de viață mai sănătos, societatea poate atenua riscurile asociate singurătății și poate îmbunătăți bunăstarea generală.
