Inteligența artificială, mai convingătoare decât oamenii în dezbaterile online

Chatboții sunt mai persuasivi decât oamenii în dezbaterile online — mai ales atunci când își pot personaliza argumentele pe baza unor informații despre interlocutor. Această concluzie, publicată pe 19 mai în Nature Human Behaviour, scoate în evidență potențialul modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM – large language models) de a influența opiniile oamenilor, inclusiv în contexte sensibile precum campaniile politice sau publicitatea direcționată.

„E evident că, din momentul în care oamenii observă că LLM-urile pot convinge mai bine decât interlocutorii umani, vor începe să le folosească din ce în ce mai mult”, afirmă Francesco Salvi, coautor al studiului și cercetător în știința computațională la Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne, Elveția. „Mi se pare, în același timp, fascinant și terifiant.”

Chatboți programați să convingă

Studiile anterioare au arătat deja că inteligența artificială poate influența opiniile oamenilor, inclusiv convingeri adânc înrădăcinate, precum teoriile conspirației. Însă nu era clar până acum cât de eficientă este IA comparativ cu un om. Pentru a explora acest aspect, Salvi și colegii săi au organizat dezbateri online între 900 de participanți din SUA și fie un alt om, fie modelul GPT-4 dezvoltat de OpenAI.

Fiecare dezbatere a durat zece minute și a vizat subiecte socio-politice actuale, precum obligativitatea uniformelor școlare, interzicerea combustibililor fosili sau impactul IA asupra societății. Participanții au fost repartizați aleatoriu să susțină pro sau contra unei teme.

Înainte de dezbateri, participanții au completat un chestionar cu informații de bază: vârstă, gen, etnie, nivel de educație, statut profesional și orientare politică. Apoi, înainte și după fiecare dezbatere, au răspuns la un test scurt care măsura cât de mult erau de acord cu afirmația dezbătută, oferind cercetătorilor o modalitate de a evalua dacă și cum s-au schimbat opiniile lor.

Rezultatele au fost revelatoare: atunci când niciunul dintre participanți — fie om, fie IA — nu avea acces la informații despre adversar, GPT-4 și oamenii au avut un nivel similar de persuasiune. Însă când IA primea date demografice de bază despre interlocutor, aceasta reușea să-i convingă pe oameni în 64% din cazuri.

„Când i se ofereau chiar și informații minime, GPT-4 devenea semnificativ mai convingător decât oamenii”, a spus Salvi. „Și vorbim de lucruri foarte simple, care oricum pot fi găsite ușor pe rețelele sociale.”

Argumente personalizate, cu impact major

Participanții și-au dat seama corect, în aproximativ 75% din cazuri, dacă au discutat cu un om sau cu un chatbot. Nu este clar însă dacă această conștientizare i-a făcut mai deschiși să-și schimbe opinia sau dacă doar forța argumentelor IA a fost decisivă.

Salvi explică faptul că GPT-4 adapta tipul de argumente în funcție de profilul demografic al oponentului. De exemplu, într-o dezbatere despre uniforme, dacă IA discuta cu cineva cu înclinații politice progresiste, sublinia reducerea riscului de bullying prin uniformizare. În schimb, dacă adversarul avea vederi conservatoare, IA insista pe ideea de disciplină și ordine.

„Este ca și cum ai avea un prieten extrem de inteligent, care știe exact ce butoane să apese pentru ca argumentele lui să rezoneze cu tine”, spune Salvi.

Între oportunitate și pericol

Catherine Flick, expertă în etică digitală la Universitatea Staffordshire din Marea Britanie, avertizează că această capacitate a IA poate fi folosită în scopuri malefice, cum ar fi manipularea financiară, influențarea opiniilor politice sau chiar instigarea la infracțiuni.

„Faptul că aceste modele sunt capabile să convingă mai eficient decât oamenii este, sincer, destul de înfricoșător”, spune ea.

Deși împărtășește aceste îngrijorări, Salvi vede și o parte pozitivă: LLM-urile ar putea fi folosite pentru a promova obiceiuri alimentare mai sănătoase, stiluri de viață durabile sau pentru a reduce polarizarea politică. El subliniază însă nevoia urgentă de discuții publice despre responsabilitate, transparență și măsuri de siguranță, pentru ca astfel de tehnologii să aibă un impact pozitiv asupra societății.