Inteligența artificială poate detecta bolile ascultând vocea umană
Vocea umană ar putea deveni, cu ajutorul inteligenței artificiale (IA), un biomarker pentru detectarea timpurie a bolilor precum Alzheimer, diabetul de tip 2 sau afecțiunile cardiovasculare. Cercetările recente indică faptul că înregistrările vocale, analizate de algoritmi performanți, pot dezvălui semne subtile ale unor probleme medicale înainte ca acestea să devină evidente prin metode tradiționale.
Diagnosticul dincolo de stetoscop
La Centrul pentru Voce din cadrul Universității South Florida, medicul laringolog Yael Bensoussan a reușit să identifice o boală cardiacă gravă doar ascultând vocea unui pacient. Slăbiciunea și dificultatea în menținerea unei note vocale i-au indicat un edem pulmonar, confirmat ulterior în urgență. Experiența sa profesională îi permite să recunoască astfel de semne, însă, cu sprijinul IA, această abilitate ar putea deveni accesibilă și medicilor fără specializare ORL.
Vocea – o oglindă complexă a sănătății
Vocea este produsul unui mecanism complex ce implică plămânii, laringele, creierul și musculatura facială. Schimbările fiziologice sau neurologice influențează acest sistem, generând semnale acustice detectabile. Menopauza, spre exemplu, determină scăderea tonului vocii, în timp ce boala Parkinson reduce variațiile de intensitate și ritm ale vorbirii, conducând la o vorbire monotonă și greu de înțeles.
Cercetătorii au demonstrat că IA poate detecta diabetul de tip 2 prin analiza unor simple înregistrări vocale, cu o acuratețe de peste 70% la bărbați. Aceste schimbări pot proveni din inflamații sau deteriorarea nervilor, efecte comune ale glicemiei necontrolate. Este un progres pe care nici specialiști ca Bensoussan nu îl pot atinge doar prin auz clinic.
Inteligența artificială ca unealtă în telemedicină și cercetare
Aceste descoperiri deschid perspective largi în domeniul telemedicinei. Pacienții ar putea trimite fragmente vocale către medicii lor, fără a se deplasa la spital. Monitorizarea la distanță devine astfel posibilă, chiar și în cadrul studiilor clinice.
Proiectul „Voice as a Biomarker of Health”, lansat în 2022, își propune să creeze o bază de date publică cu înregistrări vocale de la 10.000 de participanți, pentru a antrena IA să recunoască semne ale bolilor. În paralel, se dezvoltă metode etice de procesare a datelor, care să protejeze identitatea și intimitatea pacienților.
Sănătatea mintală și predicția distresului
Vorbirea este deja folosită în psihiatrie pentru evaluarea afecțiunilor precum depresia sau schizofrenia. IA ar putea duce această practică mai departe, permițând monitorizarea frecventă a stării mentale fără intervenția directă a unui clinician. Aplicații dezvoltate de cercetători de la Universitatea din Colorado sau Universitatea Arctică din Norvegia urmăresc să prevină episoadele de distres emoțional prin analiza tonului, ritmului și vocabularului folosit.
Provocările și viitorul biomarkerilor vocali
Deși progresele sunt impresionante, există provocări majore: lipsa unor baze de date longitudinale, suprapunerea simptomelor din afecțiuni diferite și dificultatea de a interpreta mecanismele fiziologice din spatele semnalelor vocale. În plus, reglementările privind confidențialitatea și utilizarea etică a IA sunt în continuă dezvoltare.
Totuși, companii precum Canary Speech au început deja să comercializeze sisteme de suport decizional clinic bazate pe voce. Deși niciun astfel de sistem nu are încă aprobarea FDA, experții sunt optimiști că în următorii 3-5 ani, tehnologia vocală va deveni o prezență obișnuită în clinici.
Sursă: Neil Savage, AI listens for health conditions, Nature Outlook, 22 mai 2025.
https://www.nature.com/articles/d41586-025-01442-5
