Oameni de știință din Gaza continuă cercetarea în mijlocul războiului și incertitudinii
În ciuda distrugerii masive și a lipsei acute de resurse, cercetătorii din Gaza își continuă activitatea științifică, demonstrând un angajament remarcabil față de educație și cunoaștere. În prezent, majoritatea universităților din regiune sunt grav avariate sau complet distruse, dar oamenii de știință locali insistă că cercetarea trebuie să meargă mai departe, chiar și în cele mai dificile condiții.
O pauză fragilă într-un conflict devastator
Un armistițiu de 42 de zile între Hamas și Israel, început pe 19 ianuarie, oferă o oportunitate crucială de a evalua amploarea distrugerilor din Gaza. Totuși, viitorul regiunii rămâne incert, iar cercetătorii subliniază importanța documentării impactului conflictului asupra mediului, sănătății și infrastructurii.
„Este esențial să înregistrăm ceea ce s-a întâmplat în Gaza și să publicăm rezultatele împreună cu alți cercetători la nivel global,” afirmă Khamis Elessi, neurolog și șef al Unității de Medicină Bazată pe Dovezi de la Universitatea Islamică din Gaza. În prezent, acesta își petrece cea mai mare parte a timpului tratând răniți la spitalul Ahli Arab.
Pentru Samer Abuzerr, specialist în boli transmise prin apă la University College of Science and Technology din Gaza, cercetarea joacă un rol critic în procesul de reconstrucție: „Avem nevoie de studii pentru a ghida refacerea infrastructurii și pentru a preveni noi crize de sănătate publică.”
Cercetare în condiții extreme
În ciuda bombardamentelor, a foametei și a lipsurilor, unii cercetători au reușit să își continue activitatea științifică, publicând rezultate și contribuind la înțelegerea crizei umanitare. „Eforturile comunității academice palestiniene de a-și continua munca în astfel de circumstanțe sunt o dovadă a angajamentului lor neclintit față de educație și cunoaștere,” afirmă Aya ElMashharawi, cercetător în învățământul online la University College of Applied Sciences din Gaza.
Potrivit datelor UNESCO din septembrie 2023, 15 dintre cele 21 de universități și colegii din Gaza au fost grav avariate sau complet distruse. Armata israeliană a justificat atacurile asupra acestor instituții, susținând că Hamas a folosit clădirile universitare pentru a desfășura activități militare.
Criza apei și pericolul bolilor
Chiar și înainte de război, doar 10% dintre locuitorii Gazei aveau acces la apă potabilă sigură. În prezent, procentul a scăzut la 4%, iar rețeaua de canalizare funcționează doar pentru 30% din populație, comparativ cu 70% înainte de conflict. „Avem ape reziduale care se acumulează pe străzi. Repararea sistemului de canalizare este urgentă pentru a preveni izbucnirea bolilor transmise prin apă,” explică Elessi.
Aproximativ jumătate dintre cele 36 de spitale din Gaza sunt nefuncționale, iar restul operează doar parțial, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Din cauza lipsei de medicamente și tratamente, mii de pacienți cu boli cronice sunt în pericol. „Avem 350.000 de pacienți cu boli cronice care nu au primit îngrijiri în ultimele 16 luni. 11.000 de pacienți oncologici nu au acces la tratament,” spune Elessi. „Acești oameni suferă enorm și au nevoie urgentă de asistență medicală.”
Reconstrucția – o prioritate urgentă
Cercetătoarea Aya ElMashharawi, care studiază impactul strămutării asupra personalului universitar, subliniază importanța refacerii locuințelor: „Construirea de adăposturi temporare și accelerarea reconstrucției caselor sunt priorități absolute.”
ElMashharawi, care trăiește acum într-o tabără de refugiați din Nuseirat, descrie experiența traumatizantă a războiului: „Patru etaje deasupra noastră au fost bombardate, ucigând 30 de oameni. A fost o experiență terifiantă pe care nu o pot descrie în cuvinte.”
Ahmed Hilles, șeful Institutului Național pentru Mediu și Dezvoltare din Gaza, a fost strămutat de opt ori înainte de a ajunge în Egipt în aprilie. Abuzerr, de asemenea, și-a pierdut casa și locuiește acum într-un cort în tabăra de refugiați din Nuseirat.
Menținerea cercetării, în ciuda tuturor obstacolelor
În ciuda greutăților extreme, unii cercetători refuză să renunțe la munca lor. „Războiul mi-a schimbat prioritățile de la inovație academică la supraviețuire – căutarea apei, gătitul pe foc deschis și cumpărarea hranei la prețuri exorbitante,” explică ElMashharawi. Totuși, ea reușește să-și continue activitatea științifică, încărcându-și laptopul în magazine dotate cu panouri solare și folosind instrumente online pentru colaborări la distanță.
Mulți cercetători au fost nevoiți să își adapteze metodele, trecând de la experimente de laborator la studii descriptive. „Prelevarea de probe nu mai este posibilă, pentru că nu avem materiale. Cercetarea experimentală și clinică s-a transformat în analiză descriptivă,” explică Elessi. Alții au fost nevoiți să renunțe complet la cercetare. „Visam să fac cercetări avansate,” spune informaticianul Hazem A. Elbaz de la Universitatea Al-Aqsa. „Condițiile actuale din Gaza fac ca aceste vise să pară aproape imposibil de realizat.”
Speranța pentru un viitor mai stabil
Pentru cercetători, cea mai mare urgență este ca armistițiul să devină unul permanent. „Este pentru prima dată în 471 de zile când putem dormi fără să auzim explozii și cutremure produse de bombardamente. Încă simțim că visăm. Sperăm ca această pace să dureze,” spune Elessi. ElMashharawi adaugă: „Există o determinare colectivă de a rămâne pe acest pământ și de a sprijini generațiile viitoare.”
