Radu Miruță: „Statul român funcționează pe un mecanism care limitează schimbarea reală. Industria de apărare rezistă în pofida sabotajelor”

Ministrul Economiei și interimar la Apărare, Radu Miruță, afirmă că România se confruntă cu un „mecanism de blocaj” în instituțiile statului, construit în timp de grupuri de interese care au anticipat pierderea controlului politic și au creat bariere pentru orice reformă. Într-un interviu acordat jurnaliștilor Matei Udrea și Cristian Ghinea, la podcastul Comunitatea Liberală, Miruță a explicat dificultățile preluării mandatului, problemele structurale din industria de apărare și modul în care sistemul de numiri politice a alimentat degradarea companiilor strategice.

Blocaje sistemice și mecanismul care sabotează schimbarea

Radu Miruță afirmă că, deși conduce temporar două ministere, dificultatea reală nu este volumul de muncă, ci faptul că „statul e construit să nu poată fi schimbat de oameni de bună credință”. Ministrul vorbește despre o arhitectură administrativă în care deciziile au fost intenționat distribuite în direcții greu de controlat:

„S-a creat un mecanism în statul român prin care, și dacă vine cineva de bună credință, să aibă opțiuni limitate pentru a schimba starea de fapt. Oamenii care au controlat țara malefic au fost isteți: dacă nu mai suntem noi o perioadă, să fie greu de făcut reversul.”

Potrivit ministrului, competențele de numire sunt fragmentate, iar companiile din subordinea statului sunt ocupate cu directori și consilii de administrație „betonați acolo pe criterii fără legătură cu profesionalismul”. Miruță spune că — chiar și ca ministru — nu poate interveni peste tot:

„Nu pot să mă uit la toate societățile. În continuare există concursuri de împrejurări prefăcute. E absolut impresionant că țara asta mai poate sta în picioare la cât se trage din ea.”

Industria de apărare: probleme structurale masive

Miruță a descris în detaliu situația din industria națională de apărare, unde Romarm coordonează 15 dintre cele 21 de companii strategice. Concluzia ministrului este clară: sistemul a fost conceput greșit, iar multe dintre contractele istorice au fost redactate în defavoarea statului.

Contracte „intenționat prost făcute”

Ministrul a exemplificat cazul Avioane Craiova, responsabilă de modernizarea avioanelor Șoim, esențiale pentru pregătirea piloților de F-16:

„Contractele au fost făcute intenționat prost. Avioane Craiova depindea de o firmă privată pentru soft. Dacă firma nu livra, penalitatea era 12.000 euro, iar compania românească risca 20 de milioane de euro penalități la MApN.”

Situația arată, spune Miruță, un model de „capturare a statului” în favoarea unor actori privați, cu consecințe directe asupra capacității de apărare.

Romarm, un „secretariat” fără putere reală

Potrivit ministrului, Romarm nu funcționează ca un integrator industrial, ci ca un simplu centru administrativ care „gestionează și împinge problemele spre filiale”, fără strategie și fără capacitatea de a coordona retehnologizarea.

Presiunea geopolitică și oportunități ratate

Ministrul afirmă că România are oportunități semnificative în domeniul aviației militare: modernizarea aeronavelor Șoim, pregătirea piloților pentru F-16 și posibilitatea de a deveni furnizor regional de training.

„Avem cerere foarte mare pentru pregătirea piloților F-16, nu doar în România, în toată regiunea. Putem reduce costurile și câștiga timp pregătind mare parte pe Șoim, dar industria e blocată ani de zile în contracte falimentare.”

ROMARM, între numiri controversate și mize strategice

În mai 2025, ROMARM – pilonul industriei naționale de apărare – a primit o nouă conducere, prin numirea lui Răzvan Marian Pîrcălăbescu ca director general. Oficial, procedura a fost prezentată drept una „profesionistă” și conformă guvernanței corporative. Neoficial însă, decizia a deschis un val de controverse: ministrul Economiei, Radu Miruță, atrage atenția că selecția ar fi fost influențată politic și că Pîrcălăbescu ar avea legături cu fostul ministru PSD Radu Oprea (Pîrcălăbescu este fostul șef de Cabinet al ministrului)– o zonă de interferență care ridică suspiciuni într-o companie strategică.

În plus, există semne de întrebare privind vechimea profesională reală a noului director, precum și suprapunerea funcțiilor – acesta conducând atât ROMARM, cât și consiliul de administrație al unei filiale. Pentru Miruță, astfel de situații nu sunt accidente administrative, ci simptomele unui sistem care „a fost construit să nu poată fi schimbat”.

Acest context tensionat se suprapune peste urmele lăsate de scandalul Gabriel Țuțu – fostul director general, trimis în judecată pentru achiziții frauduloase. Deși Miruță expune acest episod doar ca exemplu de „cum s-a ajuns aici”, el rămâne o avertizare: industria de apărare a României a fost vulnerabilizată ani la rândul prin numiri clientelare, contracte păguboase și rețele politice care au parazitat capacitatea reală de producție.

Emisiunea integrală poate fi ascultată la Radio Clasic vineri, 5 decembrie, de la ora 19:00 și poate fi urmărită video pe canalul YouTube, Comunitatea Liberală.