Trucuri cinice în industria alimentară ca și în cea a tutunului pentru a ne face dependenți de mâncarea ultraprocesată

Un om înțelept a spus odată: „Oamenii sunt singura specie suficient de inteligentă pentru a-și crea propria hrană – și suficient de proastă pentru a o consuma.” Această afirmație descrie perfect modul în care suntem prinși într-o capcană alimentară orchestrată de marile corporații din industria alimentară.

De câte ori nu ți-ai promis că vei renunța la dulciuri, chipsuri și sucuri carbogazoase? Și, totuși, te trezești în supermarket cu coșul plin exact cu produsele pe care îți propuseseși să le eviți. Acasă, îți spui că ar trebui să mănânci un morcov, dar parcă un baton de ciocolată nu ar fi așa de rău… Apoi cedezi, urmează vinovăția, iar în final, consumi și mai mult.

Dacă ți se pare cunoscut acest scenariu, nu ești singur. Milioane de oameni trăiesc aceeași experiență, iar problema nu este lipsa de voință, ci o strategie bine pusă la punct de marile companii alimentare pentru a ne face dependenți de mâncarea ultraprocesată.

Miza uriașă a industriei alimentare

Marile companii din domeniu – Nestlé, Pepsi, Coca-Cola, Mondelez sau JBS – nu câștigă nimic din vânzarea de fructe și legume. Profitul lor provine din alimentele ultraprocesate: chipsuri, pizza congelată, produse de patiserie, băuturi carbogazoase și dulciuri pline de zahăr. Aceste produse sunt concepute pentru a fi ieftine, gustoase și greu de refuzat.

În Marea Britanie, aproape 60% din caloriile consumate de adulți provin din alimente ultraprocesate, iar în cazul tinerilor, procentul urcă la 65%. Această tendință nu este întâmplătoare, ci rezultatul unor decenii de cercetare și strategii de marketing menite să ne facă să consumăm mai mult.

Cum reușește „Big Food” să ne influențeze alegerile alimentare

Marile companii alimentare au perfecționat arta manipulării pentru a-și asigura clienți fideli. Iată câteva dintre metodele prin care reușesc să ne creeze dependența de produsele lor:

1. Punctul de fericire („bliss point”)

Acesta este combinația perfectă dintre zahăr, sare și grăsimi, care declanșează eliberarea de dopamină în creier, oferindu-ne o senzație intensă de plăcere. După această creștere rapidă, nivelul dopaminei scade, determinându-ne să căutăm din nou acea satisfacție – adică să consumăm mai mult din același produs.

2. Densitatea calorică „evanescentă”

Unele alimente, precum chipsurile și cerealele, sunt create astfel încât să se topească rapid în gură, păcălind creierul să creadă că nu a consumat suficiente calorii. Fără senzația de sațietate, continuăm să mâncăm în exces.

3. Sătietatea senzorială

Dacă ai fost vreodată la un bufet suedez, știi că diversitatea gusturilor te face să mănânci mai mult. Companiile alimentare folosesc acest truc prin adăugarea de arome și texturi variate în produsele lor, menținându-ne pofta de mâncare activă.

4. Textura și „mouthfeel”

Modul în care un aliment se simte în gură influențează percepția noastră asupra calității sale. O ciocolată care se topește perfect sau o înghețată fără cristale de gheață ne oferă o experiență mai plăcută, ceea ce ne determină să consumăm mai mult.

5. Sunetul crocant („crunch”)

Sunetul produs la mestecarea chipsurilor sau biscuiților joacă un rol esențial în satisfacția noastră. Cercetările arată că sunetul crocant amplifică senzația de prospețime și ne face să dorim să repetăm experiența.

Controlul cercetării științifice și influența asupra ghidurilor alimentare

Pentru a-și proteja interesele, marile companii nu se mulțumesc doar să creeze produse irezistibile, ci și manipulează informațiile despre alimentație. De exemplu, Coca-Cola a sponsorizat cercetători pentru a publica studii care sugerează că lipsa exercițiilor fizice, și nu consumul de zahăr, este principala cauză a obezității.

Un alt exemplu este Academia Americană de Nutriție și Dietetică, care a primit milioane de dolari din sponsorizări de la Nestlé, PepsiCo, Kellogg’s și General Mills. În schimb, a minimizat pericolele zahărului și alimentelor procesate în ghidurile sale oficiale.

De asemenea, de fiecare dată când apar știri despre toxine sau bacterii în alimente naturale, acestea sunt folosite pentru a promova variantele ultraprocesate ca fiind „mai sigure”. Aceasta este o strategie menită să ne îndepărteze de hrana reală și să ne determine să alegem produsele ambalate, cu termen de valabilitate extins.

Industria alimentară de azi – noua industrie a tutunului

Ceea ce face „Big Food” astăzi seamănă izbitor cu strategiile folosite de industria tutunului în trecut. Multă vreme, companiile producătoare de țigări au negat efectele nocive ale fumatului, finanțând cercetări menite să creeze confuzie în rândul consumatorilor. Astăzi, marile companii alimentare fac exact același lucru, în ciuda dovezilor clare privind legătura dintre alimentele ultraprocesate și bolile cronice precum obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Statisticile sunt alarmante: 11 milioane de oameni mor anual din cauza unei alimentații nesănătoase, comparativ cu 8 milioane de decese cauzate de fumat.

Cum ne putem apăra de manipularea industriei alimentare?

Dacă marile companii controlează produsele din magazine, ghidurile alimentare și chiar cercetările științifice, cum ne putem proteja sănătatea?

• Evită alimentele cu „promisiuni de sănătate” pe ambalaj. Un produs care se laudă cu „conținut ridicat de fibre” sau „fără zahăr adăugat” ascunde, cel mai probabil, alte ingrediente nesănătoase. Hrana adevărată nu are nevoie de astfel de etichete.
• Consumă alimente cât mai naturale. Alege fructe, legume, carne proaspătă și cereale integrale în locul variantelor procesate.
• Gătește acasă. Chiar și preparatele simple, făcute din ingrediente proaspete, sunt mai sănătoase decât orice aliment ambalat din supermarket.
• Fii sceptic față de „cercetările” sponsorizate de marile companii. Întreabă-te cine finanțează studiile pe care le citești și cine are de câștigat din concluziile lor.
• Nu cădea în capcana marketingului emoțional. Scenele idilice cu familii fericite care consumă fast-food sunt doar strategii menite să ne asocieze emoțiile pozitive cu produsele nesănătoase.

Industria alimentară a devenit o forță mai periculoasă decât tutunul, iar noi suntem victimele unui experiment global în care mâncarea ultraprocesată este prezentată ca fiind „normală” și „convenabilă”. În realitate, avem nevoie de hrană adevărată, nu de produse create în laboratoare pentru a ne face dependenți. Alegerea corectă este în mâinile noastre – dar trebuie să fim conștienți de capcanele întinse de „Big Food”.

Sursă articol