Criză de leadership în UE: Viktor Orban, posibilul Președinte al Consiliului European

Viktor Orban, premierul Ungariei, ar putea deveni președintele Consiliului European într-un scenariu considerat îngrijorător de liderii europeni, temându-se de posibile sabotaje ale ajutorului pentru Ucraina și de un blocaj la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui articol publicat de cotidianul The Guardian.

Această posibilitate a crescut după ce actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile europarlamentare din vara acestui an și va renunța la funcția sa dacă va fi ales. Michel, care va fi candidatul principal al partidului său, Mișcarea Reformistă, din Belgia, a indicat că un succesor va trebui găsit până la sfârșitul lui iunie sau începutul lui iulie. Decizia sa a surprins și a pus presiune pe liderii europeni pentru a găsi un înlocuitor înainte de 1 iulie, când Ungaria preia președinția rotativă a Consiliului UE.

În absența unui președinte permanent al Consiliului European, funcția este ocupată de șeful de guvern al statului care deține președinția rotativă, ceea ce înseamnă că Viktor Orban ar putea prelua acest rol după 1 iulie. Orban este cunoscut pentru conflictul său cu instituțiile europene și abordarea autoritar-hibridă în Ungaria, fapt ce generează îngrijorare în UE.

Rolul președintelui Consiliului European este crucial în numeroase decizii, inclusiv în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina și conducerea întâlnirilor șefilor de guvern europeni. De asemenea, are influență semnificativă în formarea noii Comisii Europene, brațul executiv al UE.

Liderii europeni se vor întâlni pe 17 iunie și 27-28 iunie pentru a începe negocierile pentru ocuparea funcțiilor de conducere, inclusiv pentru șefia Consiliului European. Aceste negocieri sunt de obicei lungi și complexe, iar noii lideri sunt de obicei instalați la sfârșitul lui noiembrie.

Critici asupra deciziei lui Michel sunt numeroase. Alberto Alemanno, profesor de drept european, a catalogat decizia ca fiind „egoistă și iresponsabilă”, iar Steven Van Hecke, profesor de politică europeană, a subliniat că Michel a plasat interesele sale personale deasupra intereselor instituțiilor europene. Europarlamentara Sophie in’t Veld a criticat și ea decizia lui Michel, considerând-o o abandonare a responsabilităților într-un moment critic.