
Ediție specială: In Memoriam Vladimir Găitan
Începând cu ora 13:00, Radio Clasic vă propune un interviu cu actorul Vladimir Găitan, interviu realizat în vara anului 2015 cu ocazia relansării filmului „Pe aici nu se trece”, remasterizat pe DVD.
Actorul Vladimir Găitan s-a născut la 2 februarie 1947, la Suceava. A absolvit în 1970 Institutul de artă Teatrală şi Cinematografică, secţia Actorie, clasa prof. George Carabin şi Elena Negreanu. A debutat pe scena Teatrului de Comedie, unde a realizat roluri memorabile în piese ca ″Mutter Courage″ de Bertholt Brecht (1972), ″Trei surori″ de A.P. Cehov (1975), ″12 oameni furioşi″ de Reginald Rose (1977), ″Cinema″ de Jean Anouilh (1979), ″Pierrot″ de Moliere (1980), ″Turnul de fildeş″ de Viktor Rozov (1981). A rămas fidel acestui teatru şi după 1990, jucând în piesele ″Amphitrion″ de Moliere, ″Fuga″ de Mihail Burgakov, ″Anna Karenina″ de L.N. Tolstoi, ″…escu″ de Tudor Muşatescu, ″Poker″ de Adrian Lustig, ″Soare pentru doi″ de Pierre Sauvil, ″Revizorul″ de N.V. Gogol, ″Pescăruşul″ de A.P. Cehov. A fost director al Teatrului de Comedie din Bucureşti (1994-1996). De asemenea, a jucat şi pe scena Teatrului ″Nottara″, în piese precum ″Întâlnire la Sunles″ de Jean Anouilh, regia Geo Saizescu (1994), ″Îngeri în America″ de Tony Kushner, regia Theodor Cristian Popescu (1998).
În 2001 a devenit director al Teatrului ″Nottara″ (13 februarie-20 iunie).
A debutat în cinematografie în 1969, în perioada studenţiei, în filmul ″Reconstituirea″, în regia lui Lucian Pintilie. Au urmat roluri în numeroase filme precum: ″Căldura″, regia Şerban Creangă (1969), ″Puterea şi adevărul″, regia Manole Marcus (1971), ″Săgeata căpitanului Ion, regia Aurel Miheles (1972), ″Ceaţa″, regia Vladimir Popescu-Doreanu (1973), ″Pe aici nu se trece!″, regia Doru Năstase (1975), ″Din nou împreună″, regia George Cornea (1978), ″Năpasta″, regia Alexa Visarion (1982), ″Zbor periculos″, regia Francisc Munteanu (1984), ″Omul cu cercel de aur″, regia Joachim Hassler (1984), ″Întunecare″, regia Alexandru Tatos (1985), ″Racolarea″, regia George Cornea (1985), ″Secretul lui Nemesis″, regia Geo Saizescu (1986), ″Omul zilei″, regia Dan Piţa (1997), ″Musafirul de duminică″ de Petre Ispas, regia Nae Cosmescu (1979), ″Roberta″, regia Valentin Hotea (2000), ″Detectiv fără voie″, regia Silviu Jicman (2002). O colaborare îndelungată a avut cu regizorul Sergiu Nicolaescu, acesta distribuindu-l în multe dintre filmele realizate: ‴Zile fierbinţi″ (1975), ″Accident″ (1976), ″Pentru patrie″ (1977), ″Ultima noapte de dragoste″ (1979), ″Duelul″ (1981), ″Întâlnirea″ (1982), ″Wilhelm Cuceritorul″, co-producţie franco-română (1982), ″Noi, cei din linia întâi″ (1985), ″Francois Villon – poetul vagabond″ (1987), ″Mircea″ (1988), ″Coroana de foc (1990), ″Oglinda – Începutul adevărului″ (1993), ″15″ (2005), ″Goldberg – Supravieţuitorul″ (2008), ″Poker″ (2010). A avut numeroase roluri şi în spectacole de teatru TV sau radiofonic.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.













![Dorel Vișan s-a născut la data de 25 iunie 1937 în satul Tăușeni, județul Cluj (interbelic). A absolvit în anul 1965 cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" din București. După absolvirea facultății a fost angajat ca actor la Teatrul Național din Cluj. Este unul din cei mai importanți actori de film din România și unul din puținii, care au ajuns la o solidă reputație europeană. În anul 1974, a debutat pe marele ecran în comedia Păcală, iar patru ani mai târziu este magistral în Între oglinzi paralele, în regia lui Mircea Veroiu. În anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în filmul Iacob, film în care Vișan a realizat rolul său de referință. Interpretarea sa din acest film a fost foarte apreciată. Cotidianul The New York Times îl elogia astfel: "Dorel Vișan în rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute".[2] După ce în anul 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul Moromeții, în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul Senatorul melcilor. Pentru prestația din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franța. Presa franceză și criticii de film l-au elogiat astfel: ”Senatorul e genial interpretat de Dorel Vișan, un voinic spătos, care seamănă ciudat cu Charles Napier, actorul venerat al lui Jonathan Demme. “Senatorul melcilor” ar fi trebuit premiat pentru formidabilul actor Dorel Vișan, în rolul titular”. (Thierry Jousse – Cahiers du Cinema). “Se reține jocul excepțional al lui Dorel Vișan în rolul senatorului. Acest rol ar fi putut foarte bine să-i aducă un premiu de interpretare masculină” (Montreal).[2] În anii următori, Dorel Vișan a jucat în filmele Magnatul (2004) și Sistem nervos (2005). În paralel cu activitatea sa artistică de pe scena Teatrului din Cluj și din filme, a fost și director al Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj, precum și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din același oraș.](https://i0.wp.com/www.clasicradio.ro/wp-content/uploads/2019/12/dorel.jpg?resize=400%2C240&ssl=1)




















