Streamuri Radio Clasic
Autentifică-te sau creează un cont pentru streamurile premium.

Știință

Premiul Nobel pentru Medicină 2024: Descoperirea microARN-urilor și rolul lor în reglarea genelor

Știință 08:42 Redactor: Oprea Daniela

În 2024, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat geneticienilor Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-urilor, molecule esențiale care controlează modul în care genele sunt exprimate în organismele multicelulare. Ambii cercetători, din Massachusetts, SUA, au împărțit suma de 11 milioane de coroane suedeze, echivalentul a 1 milion de dolari americani, premiul fiind acordat de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm.

Ce sunt microARN-urile și cum funcționează?

MicroARN-urile sunt mici molecule de ARN care nu codifică proteine, dar joacă un rol esențial în reglarea genelor prin inhibarea traducerii ARN-ului mesager (ARNm) în proteine. Aceste molecule au numeroase funcții în organismele complexe, cum ar fi dezvoltarea embrionară și menținerea fiziologiei celulare. Cercetările au arătat că microARN-urile ar putea fi implicate în evoluția creierului uman și în declanșarea unor boli grave, inclusiv cancerul.

Descoperirea acestei clase de molecule a schimbat fundamental înțelegerea modului în care genele sunt reglate, introducând un nivel suplimentar de complexitate în biologia celulară.

Primii pași: lucrul cu viermii

Ambros și Ruvkun și-au început cercetările în anii 1990, studiind două gene — lin-4 și lin-14 — implicate în dezvoltarea embrionară a unui vierme numit Caenorhabditis elegans. Ei au observat că mutațiile acestor gene afectau dezvoltarea normală a embrionilor, iar Ambros a descoperit că lin-4 bloca activitatea lin-14. În mod surprinzător, lin-4 nu codifica o proteină, ci producea o scurtă secvență de ARN, care ulterior s-a dovedit a fi un microARN.

Ruvkun a completat descoperirea arătând că acest microARN lin-4 se atașează de o regiune specifică a ARNm-ului produs de lin-14, blocând traducerea acestuia în proteine. Această interacțiune a fost un exemplu timpuriu al modului în care microARN-urile pot controla expresia genelor.

Descoperirea

Inițial, această descoperire a fost considerată specifică pentru viermi, însă, în anul 2000, echipa lui Ruvkun a descoperit că microARN-urile sunt conservate și în alte specii, inclusiv la oameni. Această revelație a marcat un moment de cotitură în domeniul biologiei, iar interesul pentru microARN-uri a crescut enorm. MicroARN-urile au fost ulterior identificate ca fiind esențiale în multe procese biologice, iar disfuncțiile acestora au fost legate de apariția unor boli, inclusiv cancerul și alte tulburări genetice.

Importanța medicală a descoperirii

Descoperirea microARN-urilor a deschis noi perspective în domeniul biologiei moleculare și al terapiei genetice. Deși domeniul terapeutic al microARN-urilor este încă în stadii incipiente, cercetătorii speră să folosească aceste molecule pentru diagnosticarea și tratarea bolilor, inclusiv a cancerului și a bolilor autoimune. Cu toate acestea, una dintre principalele provocări este livrarea eficientă a moleculelor de ARN către celulele țintă.

Premiul Nobel din 2024 vine ca o recunoaștere a impactului major pe care descoperirea microARN-urilor l-a avut asupra înțelegerii fundamentale a biologiei și a modului în care genele sunt reglate, deschizând noi direcții de cercetare și tratament.

Știință 1 an ago

Cum ne afectează stresul sănătatea și cum ne poate ajuta știința?

Stresul cronic a devenit o amenințare tot mai mare pentru sănătatea oamenilor din întreaga...

Știință 1 an ago

Ce spun cercetările despre alimentele ultraprocesate?

Campaniile pentru o alimentație sănătoasă susțin că alimentele ultraprocesate reprezintă o amenințare majoră pentru...

Știință 1 an ago

Animalele cu „super-puteri de vindecare” oferă speranță pentru tratarea oamenilor

De la viermi marini la pești-zebră și șopârle verzi, o gamă largă de creaturi...

Știință 1 an ago

De ce unii oameni pot dormi doar 4 ore și se simt grozav

În timp ce majoritatea oamenilor au nevoie de aproximativ opt ore de somn pentru...

Știință 1 an ago

Inteligența artificială poate detecta bolile ascultând vocea umană

Vocea umană ar putea deveni, cu ajutorul inteligenței artificiale (IA), un biomarker pentru detectarea...

Știință 1 an ago

Mirosurile spațiului  Cosmic

Călătoria Olfactivă a Universului Jupiter, cel mai mare planetă din sistemul nostru solar, nu...

Știință 1 an ago

Microbii: aliații invizibili care ar putea salva planeta

 O perspectivă revoluționară din cartea „Thinking Small and Large” de Peter Forbes Într-o lume...

Știință 1 an ago

Primul transplant de vezică urinară realizat cu succes în lume

O echipă de chirurgi din California de Sud a realizat cu succes primul transplant...

Știință 1 an ago

Inteligența artificială, mai convingătoare decât oamenii în dezbaterile online

Chatboții sunt mai persuasivi decât oamenii în dezbaterile online — mai ales atunci când...

Știință 1 an ago

Poluarea aerului afectează sănătatea creierului

Știm deja că poluarea aerului face rău plămânilor și inimii, dar știai că poate...

Știință 1 an ago

O terapie cu bacterii vii aduce speranță pacienților cu fibromialgie

Ce a început ca o simplă durere de spate s-a transformat, pentru Rina Green,...

Știință 1 an ago

Necunoscuta genetică din experimentele lui Mendel cu mazărea, a fost în sfârșit rezolvară

Un capitol fascinant din istoria geneticii a primit o completare esențială: cercetătorii au identificat...

Știință 1 an ago

Adolescenții care dorm mai mult și merg la culcare devreme au creiere mai agere

Un somn de calitate, cu ore de culcare mai devreme și durată mai lungă,...

Știință 1 an ago

Olo- o nouă culoare percepută pentru prima dată de ochiul uman

„Olo” – nuanța imposibilă devine realitate Cercetătorii au reușit să aducă în fața ochilor...

Știință 1 an ago

Si planetele se sinucid!?

Un nou mod surprinzător prin care planetele își găsesc sfârșitul: Plonjând în propriile stele...

Știință 1 an ago

Speranță pentru insomniaci

 Se întrevad noi tratamente pentru cei care suferă de insomnie cronică Miranda, o tânără...

Știință 1 an ago

Cercetătorii în inteligență artificială sunt optimiști privind viitorul AI

Un nou sondaj realizat pe un eșantion de 4.260 de cercetători în domeniul inteligenței...

Știință 1 an ago

Ce este conștiința?

Cum controlează creierul conștiința? Rolul esențial al talamusului în percepția conștientă Într-o lume în...

Știință 1 an ago

Traumele și impactul genetic?

Poate fi moștenită trauma provocată de violență? Un nou studiu sugerează că da Un...

Știință 1 an ago

Cutremurul ,,supershear,, din Myanmar a fost o raritate seismică

Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit Myanmar pe 28 martie, provocând moartea...

Știință 1 an ago

Efectul telefoanelor inteligente și a rețelelor sociale asupra adolescenților

Utilizarea telefonului mobil și a rețelelor sociale de către adolescenți: impactul asupra sănătății și...

Știință 1 an ago

Un nou antibiotic contra bacteriilor rezistente este supus testelor

Au trecut aproape trei decenii de când o nouă clasă de antibiotice a fost...

Știință 1 an ago

De ce femeile sunt mai afectate de Alzheimer decât bărbați

Menopauza și riscul de Alzheimer: o conexiune complexă Apariția bolii Alzheimer este influențată de...

Știință 1 an ago

În timpul maratonului creierul consumă mielină

Mielina: Surprinzătoarea sursă de energie a creierului pentru maratoniști Un studiu recent publicat în...