Radio Clasic transmite opera MADAMA BUTTERFLY

Operă în trei acte de Giacomo Puccini
Libretul: Luigi Illica și Giuseppe Giacosa

Despre

Nu sunt făcut pentru acţiuni eroice. Iubesc fiinţele care au o inimă ca şi a noastră, care sunt făcute din speranţe şi iluzii, care au tresăriri de bucurie şi orele lor de melancolie, care plâng fără să urle şi suferă cu o amărăciune interiorizată.
Giacomo Puccini

Cu aripile larg întinse

Simbol al iubirii sacrificate de indiferenţă şi egoism, „Madama Butterfly” de Puccini – ce aduce în atenţie emoţionanta poveste de dragoste dintre gheişa Cio-Cio-San şi americanul pe nume Pinkerton – a fost inspirată de povestirea „Madame Butterfly”, a americanului John Luther Long, precum şi de romanul cvasi-autobiografic al francezului Pierre Loti, „Madame Chrysanthème”. Înainte de a ajunge, însă, să cunoască cele două surse amintite, Puccini a văzut, la Londra, în 1900, piesa de teatru adaptată de David Belasco după povestirea lui Long. Puternic impresionat, compozitorul avea să se întoarcă în Italia şi să înceapă documentaţia pe această temă – copiază şi studiază melodii din publicaţii ce conţineau transcrieri de cântece japoneze -, intenţia lui fiind aceea de a surprinde cât mai bine trăsăturile culturii japoneze dar şi de a caracteriza, din punct de vedere muzical, protagoniştii operei. Momentul nunţii dintre Pinkerton şi Cio-Cio-San este acompaniat de imnul japonez „Kimi ga yo”, iar specialişti în cultura japoneză, precum Kimiyo Powils-Okano, recunosc în opera lui Puccini cel puţin alte 10 melodii din muzica japoneză. 

Amestec de realitate şi ficţiune, „Madama Butterfly” – pentru care Puccini a scris nu mai puţin de cinci variante, dintre care prima în 1904, iar ultima în 1907 – a devenit în timp nu doar una dintre cele mai triste poveşti de dragoste din lume, ci şi un mit arhetipal al legăturii dintre Orient şi Occident.

Sinopsis

Actul I

La Nagasaki, într-o casă de pe colină, se serbează căsătoria japonezei Cio-Cio-San (Madama Butterfly) cu ofiţerul american Pinkerton. Consulul Sharpless îi atrage atenţia că tânăra mireasă ia în serios căsătoria, care pentru Pinkerton este doar amuzament. Într-adevăr, atunci când rudele o repudiază pentru această legătură, tânăra găseşte în iubirea lui Pinkerton o consolare care nu seamănă cu o simplă joacă.

Actul al II-lea

Au trecut trei ani de aşteptare, dar Butterfly tot mai speră că Pinkerton se va întoarce, crescându-şi fiul şi refuzând orice propunere de a se recăsători. Ea are încredere în jurământul de dragoste şi nu înţelege sfaturile consulului Statelor Unite, care are misiunea de a-i anunţa întoarcerea lui Pinkerton, recăsătorit, pentru a-şi lua doar fiul. 

Actul al III-lea

După o noapte de veghe, Butterfly adoarme în zori. La auzul semnalului de intrare în port a navei, Butterfly se pregăteşte să-şi primească soţul. Pinkerton soseşte împreună cu Consulul şi cu Kate, soţia sa americană, şi îi spune cameristei Suzuki scopul vizitei lor. Suzuki îşi dă seama că sfârşitul tinerei stăpâne a sosit. Butterfly suportă vestea cu mult curaj, dar cere ca Pinkerton să vină să-şi ia copilul. În timp ce micuţul îşi aşteaptă tatăl, Butterfly se sinucide, auzindu-şi pentru ultima oară numele strigat de Pinkerton, care urcă în goană colina.