VIDEO: Șapte episcopi români martiri sunt beatificați la Blaj de Papa Francisc

Șapte episcopi greco-catolici martiri vor fi beatificați la ceremoniile oficiate de Papa Francisc la Blaj, ei urmând să intre în calendarul Bisericii Greco Catolice chiar de duminică, 2 iunie.

Cine sunt cei șapte episcopi-martiri care vor fi beatificați de Papa (sursa: Hotnews)

  • Valeriu Traian Frențiu a fost episcop al Lugojului până în 1922 când a fost transferat la Oradea, pentru ca după 1941 să fie mutat ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. În 1947, a revenit la Oradea unde un an mai târziu a fost arestat, pe 28 octombrie 1948, și dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani, transformată în lagăr. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, din cauza tratamentului inuman a murit la 11 iulie 1952. A fost îngropat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor.
  • Vasile AftenieA studiat la Roma, unde a obţinut, în 1925, doctoratul în Filosofie şi Teologie. A revenit în țară fiind profesor la Academia de Teologie din Blaj, protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj. În aprilie 1940 a fost numit episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar. A fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1949, a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne, supus torturii, iar apoi dus la închisoarea Văcăreşti, unde a murit la 10 mai 1950.
  • Ioan Suciu s-a născut la 4 decembrie 1907, la Blaj, într-o familie de preoţi. A studiat Teologia la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie” și a devenit doctor în teologie. După şase ani de studii la Institutul “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot și a revenit la Blaj, unde a fost profesor la Academia de Teologie. În mai 1940, a fost numit episcop auxiliar de Oradea. La 28 octombrie 1948, a fost arestat şi dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1950, a fost dus la Ministerul de Interne. În octombrie acelaşi an a fost dus la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Din cauza regimului de izolare, bolii de stomac, frigului şi foamei, a murit la 27 iunie 1953. A fost îngropat în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici astăzi.
  • Tit Liviu Chinezu în 1925, a început studiile teologice la Roma, la Colegiul “Sf. Atanasie”, studiind la universităţile Angelicum şi Propaganda Fide. Obţine doctoratul în Filosofie şi Teologie. În 1931 s-a reîntors la Blaj, unde a fost numit profesor la Şcoala Normală de Învăţători. În 1937, a fost transferat la Academia Teologică din Blaj, iar în 1947 la Bucureşti, ca protopop. La 28 octombrie 1948, a fost arestat şi dus la Mănăstirea Neamţ, împreună cu alţi 25 de preoţi greco-catolici. A fost transferat apoi la Căldăruşani unde ulterior au fost aduşi şi episcopii greco-catolici. Aici, la Căldăruşani, pe 3 decembrie 1949, a fost consacrat, în secret, ca episcop de către ceilalţi episcopi. Tit Liviu Chinezu a fost transferat ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei, unde a murit pe 15 ianuarie 1955. A fost îngropat fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a i se cunoaşte locul.
  • Ioan Bălan a studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. și Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, În 1919 a revenit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene. În noiembrie 1936, a fost consacrat la Blaj ca episcop al Lugojului. A fost arestat pe 28 octombrie 1948 și dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani şi ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei, în mai 1950. A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956, a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla, unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959.
  • Cardinalul Iuliu Hossu S-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud. În 1904 și-a început studiile teologice, la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 devine doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de către episcopul Vasile Hossu. Pe 3 martie 1917, este numit episcop în scaunul Eparhiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeşte Declaraţia Unirii pe Câmpia Blajului. În 1930, Iuliu Hossu devine episcop de Cluj-Gherla. La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969, a fost numit Cardinal “in pectore”. A murit pe 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. (Surse: Papafranciscilablaj.roVatican Newse-communio.ro)

 

Anunțuri publicitare