Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și semnificații în România

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, un praznic deosebit de important în calendarul liturgic. Sfântul Ioan, cunoscut și ca Înaintemergătorul, a fost cel care a anunțat venirea lui Hristos. Potrivit Direcției pentru Evidența Persoanelor, în România, numele Sfântului Ioan sunt extrem de comune, cu prenume precum Ioan, Ionuț, Ion, Ionel, Ioana, Ionela, Oana, printre altele.

Tradițiile sărbătorii sunt bogate și variate. În Bucovina, este obiceiul de a împodobi brazi la porțile celor ce poartă numele de Ion, iar în Transilvania, tradiția implică „botezul” în râu al persoanelor cu acest nume. O altă tradiție spune că oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă în dimineața zilei de Sfântul Ion, pentru protecție împotriva bolilor. De asemenea, se crede că după această sărbătoare, gerul se „botează”, adică temperaturile încep să crească.

Sfântul Ioan Botezătorul a avut o viață plină de semnificații spirituale. Părinții săi, preotul Zaharia și Elisabeta, erau rude cu părinții Fecioarei Maria. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia nașterea târzie a lui Ioan, însă acesta nu a crezut și a rămas mut până la nașterea copilului. Sfântul Ioan este cunoscut pentru mustrarea pe care i-a adresat-o Împăratului Irod pentru desfrâurile sale, fapt ce a dus la arestarea și decapitarea sa la cererea Irodiadei, soția fratelui lui Irod.

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat de asemenea patronul pruncilor nebotezați și un simbol al începutului noului an liturgic, marcând trecerea de la vechi la nou în spiritualitatea creștină.