Teatrul Evreiesc de Stat a fost jefuit

Teatrul Evreiesc de Stat (TES) a fost jefuit, în urmă cu câteva zile, incidentul făcând imposibilă începerea noii stagiuni. Prejudiciul se ridică la aproximativ 8.000 – 10.000 de euro, după o primă evaluare. Teatrul sărbătoreşte în această toamnă 140 de ani de la înfiinţare.

Teatrul Evreiesc de Stat (TES) nu avea un spaţiu propriu de depozitare a decorurilor şi echipamentelor tehnice, fiind nevoit să apeleze la bunăvoinţa altor instituţii pentru găzduirea echipamentelor din patrimoniul TES, a anunţat teatrul. ”Spaţiul de depozitare a fost vandalizat, iar teatrul păgubit. Pierderile material estimate sunt de aproximativ 8.000 – 10.000 euro, la o primă evaluare. Evenimentul nou creat pune teatrul în imposibilitatea de a începe noua stagiune”, au transmis reprezentanţii teatrului, într-un comunicat de presă.

Clădirea Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală se afla din 2014 în porces de renovare după 60 de ani, după ce acoperişul teatrului a căzut după o furtună puternică. Teatrul Evreiesc de Stat funcţionează din 1948 în actualul sediu, însă imobilul este mult mai vechi. Reabilitarea teatrului a costat aproape două milioane şi jumătate de euro, bani din bugetul Primăriei Capitalei. În tot acest timp, actorii s-au mutat cu spectacolele pe scenele mai multor teatre din Capitală. Deschiderea teatrului renovat trebuia să aibă loc în 2016. O tradiţie de 140 de ani Teatrul Evreiesc din România are o tradiţie de 140 de ani, inaugurată la 19 august 1876, la Iaşi, în vestita grădină de vară „Pomul verde”, când artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. Una dintre primele cronici la reprezentaţiile lui Goldfaden purta semnătura celui mai de seamă poet român, Mihai Eminescu, care aprecia jocul actorilor ca „foarte bun”.

După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti, jucând şi în oraşele prin care treceau: Botoşani, Galaţi, Brăila. Succesul obţinut l-a stimulat pe Goldfaden să creeze noi lucrări dramatice (printre altele, piesele istorice Sulamit, Iosif în Egipt, Iudith şi Holofern), legate de cele mai adânc înrădăcinate tradiţii culturale evreieşti, din care a preluat mai toate elementele ce conţineau măcar un sâmbure de teatralitate.

 

Anunțuri publicitare